sâmbătă, martie 31

Depresiv


Simt cum îmi trece timpul.
Vreau să mor.
Vreau să plec. Să nu mă mai întorc.
Vreau să nu mai trebuiască să suport această durere din piept, acest sentiment ce mă omoară.
Vreau să plec cu tine în lume şi să nu ne mai întoarcem niciodată, să trăim în haosul lumii noastre perfecte, să nu ne asculte nimeni şi să fim numai noi doi.
Doar noi doi.
Şi în această lume păcătoasă să ne stingem strânşi în braţe, fără regrete. Să ne iubim la nesfârşit, să trecem în altă lume cât ne ţinem de mână, să nu ne despărţească nimic.
Doar noi doi. Mereu.
Dar acel ' mereu ' nu poate fi un infinit. Nu, pentru că suntem oameni şi sentimentele noastre se sting. Sunt sigură că nu vom apuca acel sfârşit împreună. Mă voi plictisi de tine.
Doar noi doi. Mereu. Sau nu ... ?
Te gândeşti numai la tine, crezi că numai tu eşti universul meu. Dar nu e aşa. Eu simt nevoia unui alt zeu cât tu eşti plecat în căutare de fete pe care să le seduci.
Doar noi doi. Mereu. Sau nu ... ? Pobabil că nu ...
Şi eu nu te voi aştepta cuminte în fiecare seară pe tine. Nu, poate că şi eu aş vrea să plec în lume şi să te las în urmă... Dar te iubesc.
Doar noi doi. Mereu. Sau nu ... ? Pobabil că nu ... Sau da?
Sentimentele mele nu s-au schimbat în aceşti ani ? De ce să se întâmple acum? De ce azi ? De ce aici ? De ce nu mâine? De ce nu acolo ?
Doar noi doi. Mereu. Sau nu ... ? Pobabil că nu ... Sau da? Poate că da...
Trişti plecăm cu toţii din această lume, fără să ne ştim adevărata menire... Dar eu voi pleca cu zâmbetul pe buze. Voi muri ca un erou.
Doar noi doi. Mereu. Sau nu ... ? Pobabil că nu ... Sau da? Poate că da... Nici eu nu mai ştiu.
Ar trebui să te întorci la mine şi în seara asta, dar nu o faci. Sigur, eşti ocupat. Mda, şi eu aş putea fi ocupată. Şi aş putea să nu te mai primesc. Dar nu vreau să mor singură...
Doar noi doi. Mereu. Sau nu ... ? Pobabil că nu ... Sau da? Poate că da... Nici eu nu mai ştiu. Dacă tu ştii, să-mi spui şi mie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu